Cel mai badass influencer roman
din secolul 19..
Am vorbit zilele trecute la telefon vreo doua ore cu un prieten. Din una în alta mă întreabă dacă îmi spune ceva numele Badea Cârțan. Da, îmi spunea-am tot scanat memoria până l-am identificat-îi spun-am văzut o poză cu el la Muzeul Țăranului Român. Sunt sigură, am poza în minte. Si stiu ceva -cum că ar fi plecat pe jos spre Roma, dar nu mai stiu când si de ce. Bine, acum trebuie să mă duc la muzeu într-o zi, să verific, amicul meu zice ca nu e nicio poză acolo, dar eu stiu și în ce sală am vazut-o acum multi ani :-))
Am ascultat la telefon povestea acestui om incredibil si am stiut-nu doar că voi scrie despre el, îi voi face cunoscută povestea, dar mă voi și implica în proiectul de voluntariat care azi îi poartă numele.
Cine a fost Badea Cârțan?
Născut pe 24 ianuarie 1849 în satul Cârțișoara (astăzi județul Sibiu), Gheorghe Cârțan – supranumit „Badea” – a fost un cioban autodidact care, după ce a învățat să citească în tinerețe, a devenit militant pentru identitatea românească a românilor din Transilvania. Românii din Transilvania se aflau sub jugul Imperiului Austro-Ungar, erau lipsiți de drepturi, așa că Badea trecea munții și aducea din Vechiul Regat în Transilvania, în traistă, sute de cărți românești. Așa s-a gândit el, că cea mai eficientă armă pentru emanciparea românilor erau cărțile! Educația.
În ianuarie 1896, Badea Cârțan a pornit pe jos spre Roma pentru a vedea Columna lui Traian – simbol al originilor latine ale poporului român. A parcurs aproximativ 1 700 km în 43 de zile, rupând mai multe perechi de opinci în drumul său. Ajuns la destinație, a presărat pământ și grâu românesc la baza monumentului și, epuizat, a adormit acolo. Dimineața, trezit de curioși, un italian a exclamat: „un dac a coborât de pe Columna!”, iar el a devenit o figură mediatizată în Italia.
Nu a fost doar un aventurier – a participat voluntar în Războiul de Independență al României (1877‑1881), a fost arestat în mai multe rânduri pentru activitatea sa culturală și a fost prieten cu personalități precum Vasile A. Urechia, Regina Maria sau Duiliu Zamfirescu. A călătorit prin Europa și Orient (Ungaria, Austria, Franța, Germania, Egipt, Ierusalim, etc.), iar în Roma a fost tratat cu mare considerație de către oficialii vremii.
Pe 7 august, în anul 1911, la 62 de ani, Badea Cârțan s-a stins din viață, fără a mai apuca să vadă ziua întregirii tuturor românilor. Cauza morții sale: într-una din multele sale călătorii, pe când se întorcea de la Bucureşti, să fie prins pe crestele Carpaţilor de un viscol puternic, din care cauză Badea Cârţan a îngheţat de frig, cu desagii de cărţi de care nu se îndura să se despartă, să rătăcească câteva zile prin munţi şi să se îmbolnăvească grav.
Doamna Lahovary, soţia fostului ministru plenipotenţiar la Roma, care îl cunoştea şi îi aprecia spiritul patriotic şi de total sacrificiu pentru naţia sa, îi oferă o cameră în castelul său de la Poiana Ţapului, unde Badea Cârţan îşi petrece ultimele sale zile.
A fost înmormântat la Sinaia, pe locul numit “pământ liber”, unde pe crucea sa stă scris: „Aici doarme Badea Cârțan, visând întregirea neamului său”.
În satul natal, la Cârțișoara, funcționează din 1968 un muzeu memorial care îi păstrează obiecte personale, cărți aduse de el și evocă viața și misiunea lui.
Aici mai multe despre el.
Am găsit si câteva cărți despre el:
1. Badea Cârțan. Propagandist de cărți românești – Vasile Cărăbiș
2. Pe urmele lui Badea Cârțan – Ion Dianu
3. Badea Cârțan – Fapte și mărturisiri – Laurențiu Constantinescu
Am fost uimită să descopăr un asemenea spirit curajos și vizionar. La Vatican, întrebat fiind care-i este nația, a răspuns: „Civis Romanus sum”. (C. Stăteanu, Figuri din „Junimea”, Editura „Bucovina” Bucureşti, p. 78)
A rămas emblematic și răspunsul lui Badea Cârțan la întrebarea nobililor invitați la banchetul dat de Marchizul Pandolfi în onoarea sa, dacă toți românii sunt așa de deștepți ca el. Badea Cârțan a răspuns modest: „Ehei, domnilor, eu sunt cel mai prost dintre români”.
Să tot avem “proști ca el”…..:-)