**Omul nu are nevoie de nimic din exterior... fie că e vorba de hrană, cunoaştere sau fericire... Este dreptul lui câştigat prin naştere să nu depindă de nimic din afara lui... Omul se poate hrăni din interior cu inteligenţa lui, propria lui voinţă şi lumină.
**Love and serve - Iubeşte şi slujeşte - aceasta este deviza... Ca să slujeşti omenirea trebuie să iubeşti... propriul sine şi propria viaţă mai presus de orice."
**Dacă foloseşte tehnici ca de exemplu postul şi respiraţia calculată sau o nouă viziune, idei noi şi eforturi excepţionale, omul poate să se schimbe pe sine şi realitatea din jurul lui, poate ca dintr-o fiinţă muritoare, contradictorie şi nedesăvârşită să devină un individ nemuritor, inalterabil şi desăvârşit.
Orice abstinenţă şi orice efort îndreptat spre cumpătare constituie o pregătire pentru evadarea noastră din infernurile normalităţii, deoarece ne eliberează de incrustraţiile emoţionale care se suprapun de a lungul anilor.
"Intr-o bună zi, când vei fi mai pregătit, îţi vei da seama că şi o singură masă este un exces. Organele umane nu au fost zămislite pentru a depozita mâncare."
"Dar care este rolul lor?" - am întrebat, în timp ce de abia îmi puteam controla vocea sugrumată de emoţie.
„Organele unui om... în totalitate... sunt zămislite să viseze! Aceasta este funcţia lor firească - a spus El cu o blândă insistenţă.
Când trupul nu este plin de mâncare, chipul devine mai rafinat... mintea este mai limpede, sprintenă... rapidă... celulele sunt sănătoase şi se regenerează. Astfel începe procesul de vindecare, renaşterea: regenerarea fiinţei, care se manifestă mai întâi la nivelul trupului şi apoi în lumea evenimentelor", a adăugat Visătorul. (Scoala Zeilor, Stefano Ellio D'Anna)